Euphorbia ipecacuanhae

Na Galipedia, a Wikipedia en galego.

Euphorbia ipecacuanhae, é unha especie fanerógama pertencente á familia das euforbiáceas. É orixinaria de América.[1]

Taxonomía[editar | editar a fonte]

Euphorbia ipecacuanhae foi descrita por primeira vez por Carl von Linné e publicado en Species Plantarum 1: 455. 1753.[2]

Etimoloxía

Euphorbia: nome xenérico que deriva do médico grego do rei Xuba II de Mauritania (52 a 50 a.C. - 23), Euphorbus, na súa honra – ou ben en alusión ao seu grande abdome – xa que usaba medicamente Euphorbia resinifera. En 1753, Carlos Linneo, púxolle o nome a todo o xénero.[3]

ipecacuanhae: epíteto que ven da tupí i-pe-kaa-guéne, que significa 'planta da beira do camiño que te pon enfermo'.

Sinonimia
  • Agaloma ipecacuanhae (L.) Nieuwl.
  • Anisophyllum ipecacuanha (L.) Haw.
  • Euphorbia atrorubens Engelm. ex Boiss.
  • Tithymalopsis ipecacuanhae (L.) Small
  • Tithymalopsis ipecacuanhae f. linearis Moldenke
  • Tithymalopsis ipecacuanhae f. orbiculata Moldenke
  • Tithymalopsis ipecacuanhae f. rubra Moldenke
  • Tithymalus ipecacuanhae (L.) Klotzsch & Garcke
  • Vallaris ipecacuana (L.) Raf.
  • Vallaris ipecacuanhae (L.) Raf.
  • Vallaris ipecacuanhae var. linearifolia Raf.[4][5]

Notas[editar | editar a fonte]

  1. En Jstor
  2. "Euphorbia ipecacuanhae". Tropicos.org. Missouri Botanical Garden. Consultado o 22 de xaneiro de 2014. 
  3. (Spec. Pl. [ed. 1]: 450)
  4. "Euphorbia ipecacuanhae". The Plant List. Consultado o 22 de xaneiro de 2015. 
  5. "Euphorbia ipecacuanhae". Royal Botanic Gardens, Kew: World Checklist of Selected Plant Families. Consultado o 22 de xaneiro de 2015. 

Véxase tamén[editar | editar a fonte]

Bibliografía[editar | editar a fonte]

  • Anonymous. 1986. List-Based Rec., Soil Conserv. Serv., U.S.D.A. Database of the U.S.D.A., Beltsville.
  • Fernald, M. 1950. Manual (ed. 8) i–lxiv, 1–1632. American Book Co., Nova York.
  • Gleason, H. A. 1968. The Choripetalous Dicotyledoneae. vol. 2. 655 pp. In H. A. Gleason Ill. Fl. N. U.S.. New York Botanical Garden, Nova York.
  • Gleason, H. A. & A.J. Cronquist. 1991. Man. Vasc. Pl. N.E. U.S. (ed. 2) i–910. New York Botanical Garden, Bronx.
  • Long, R. W. & O. K. Lakela. 1971. Fl. Trop. Florida i–xvii, 1–962. University of Miami Press, Coral Cables.
  • Radford, A. E., H. E. Ahles & C. R. Bell. 1968. Man. Vasc. Fl. Carolinas i–lxi, 1–1183. University of North Carolina Press, Chapel Hill.

Outros artigos[editar | editar a fonte]